Demografia României

Populația României (2026)

Vizualizați în direct populația, graficele și tendințele: Populația României

Populația României
18.800.605
vezi în direct
Evoluție anuală
−0,57%
Ponderea globală
0,23%
Clasament global
70

Vârsta mediană

Vârsta mediană în România este de 43,5 ani (2026).

Fertilitatea în România

O rată totală a fertilității (RTF) de 2,1 reprezintă fertilitatea de înlocuire a generațiilor: numărul mediu de copii per femeie necesar pentru ca fiecare generație să se înlocuiască exact, fără a fi nevoie de imigrație internațională. O valoare sub 2,1 va determina scăderea populației native.


Rata totală a fertilității (RTF)
1,7
(Născuți-vii per femeie, 2026)

Speranța de viață în România

Vezi și: Țările lumii clasificate după speranța de viață

Ambele sexe
76,4
(speranța de viață la naștere, ambele sexe combinate)
Femei
79,9
(speranța de viață la naștere, femei)
Bărbați
72,9
(speranța de viață la naștere, bărbați)


Rata mortalității infantile și decesele copiilor sub 5 ani în România


Mortalitate infantilă
4,8
(decese infantile la 1.000 de născuți-vii)
Decese sub vârsta de 5 ani
5,9
(la 1.000 de născuți-vii)


Populația urbană a României

În prezent, 55,5% din populația României este urbană (10.429.020 de persoane în 2026)


Densitatea populației

Densitatea populației din România în 2026 este de 82 de locuitori pe Km2 (212 de locuitori pe mi2), calculată pe o suprafață terestră totală de 230.170 Km2 (88.869 mile pătrate).

Cele mai mari orașe din România după populație

(include sectoare, districte, aglomerări urbane etc.)

Clasament Zonă urbană Estimarea populației (2025)
1 București (Bucharest) 1.909.536
2 Timișoara 319.240
3 Cluj-Napoca 310.650
4 Iași 275.840
5 Constanța 268.757
6 Craiova 251.285
7 Brasov 226.778
8 Galați 225.126
9 Ploiești 188.227
10 Oradea 163.471
11 Brăila 160.688
12 Pitești 143.613
13 Sibiu 132.037
14 Bacău 128.303
15 Târgu Mureș 126.369
16 Arad 117.918
17 Baia Mare 101.425
18 Botoșani 96.938
19 Buzău 92.820
20 Suceava 85.818
21 Drobeta-Turnu Severin 81.735
22 Satu Mare 81.597
23 Focșani 69.669
24 Piatra Neamț 69.638
25 Târgoviște 65.113
26 Târgu Jiu 61.928
27 Slatina 58.960
28 Râmnicu Vâlcea 58.850
29 Bistrița 54.468
More info

Vezi și

Surse

Definiții

Piramida populației

O piramidă a populației (numită și „piramida vârstelor și sexelor”) este o reprezentare grafică a vârstei și sexului unei populații.

Tipuri:

  • Expansivă - piramidă cu o bază largă (procent mai mare de persoane în grupele de vârstă mai tinere, indicând rate ridicate ale natalității și fertilității) și un vârf îngust (rată ridicată a mortalității și speranțe de viață mai scăzute). Sugerează o populație în creștere. Exemplu: Piramida populației din Nigeria
  • Constrictivă - piramidă cu o bază îngustă (procent mai mic de tineri, indicând o scădere a ratei natalității, fiecare grupă de vârstă succesivă fiind mai mică decât cea precedentă). Exemplu: Statele Unite
  • Staționară - cu o proporție oarecum egală a populației în fiecare grupă de vârstă. Populația este stabilă, nici în creștere, nici în scădere.

Etape:

Population pyramid stages

Rata de dependență

Există trei tipuri de rate de dependență pe vârstă: a tinerilor, a vârstnicilor și totală. Toate cele trei rate sunt de obicei înmulțite cu 100.

Rata de dependență a tinerilor

Definiție: populația cu vârsta cuprinsă între 0-15 ani împărțită la populația cu vârsta cuprinsă între 16-64 de ani.

Formulă: ([Populația cu vârsta cuprinsă între 0-15 ani] ÷ [Populația cu vârsta cuprinsă între 16-64 de ani]) × 100

Rata de dependență a vârstnicilor

Definiție: populația cu vârsta de peste 65 de ani împărțită la populația cu vârsta cuprinsă între 16-64 de ani.

Formulă: ([Populația cu vârsta de peste 65 de ani] ÷ [Populația cu vârsta cuprinsă între 16-64 de ani]) × 100

Rata totală de dependență

Definiție: suma ratelor de dependență a tinerilor și a vârstnicilor.

Formulă: (([Populația cu vârsta cuprinsă între 0-15 ani] + [Populația cu vârsta de peste 65 de ani]) ÷ [Populația cu vârsta cuprinsă între 16-64 de ani]) × 100

NOTĂ: Rata de dependență nu ia în considerare ratele de participare a forței de muncă pe grupe de vârstă. O parte a populației considerată „în vârstă de muncă” poate fi de fapt șomeră sau inactivă, în timp ce o parte a populației „dependente” poate fi angajată și nu neapărat dependentă economic.